turna aa lista d'i verbi
EN to finish FR finir IT finire

verbu FINĪ

* A transcrisiun funéttica a l'é ripurtaa in blœ tra barette inte l'alfabetu SAMPA.
** Se conniugan cumme finī: amīa sutta
MODDU INDICATIVU
prezente
pasņu
mi finķsciu /fi'niSSu/
ti ti finķsci /fi'niSSi/
lź u\a finķsce /fi'niSSe/
niātri\niātre finimmu /fi'nimmu/
viātri\viātre finī /fi'ni:/
finķscian /fi'niSSaN/
mi ho finīu /fi'ni:u/
ti t'hę finīu
lź u l'ha finīu
niātri emmu finīu
viātri ei finīu
han finīu
inperfettu
trapasņu
mi finīva /fi'ni:va/ - finīvu /fi'ni:vu/
ti ti finīvi /fi'ni:vi/
lź u finīva /fi'ni:va/
niātri finīvimu /fi'ni:vimu/
viātri finīvi /fi'ni:vi/
finīvan /fi'ni:vaN/
mi avéiva finīu
ti ti avéivi finīu
lź u l'avéiva finīu
niātri avéivimu finīu
viātri avéivi finīu
avéivan finīu
fytyru
fytyru anteriure
mi finiō /fi'njO:/
ti ti finię /fi'njE:/
lź u finiā /fi'nja:/
niātri finiźmu /fi'nje:mu/
viātri finiéi /fi'njej/
finiįn /fi'njaN/
mi aviō finīu
ti ti aviī finīu
lź u l'aviā finīu
niātri aviźmu finīu
viātri aviéi finīu
aviįn finīu
MODDU CUNZUNTIVU
prezente
pasņu
che mi finķsce /fi'niSSe/
che ti ti finķsci /fi'niSSi/
che lź u finķsce /fi'niSSe/
che niātri finimmu /fi'nimmu/
che viātri finī /fi'ni:/
che lū finķscian /fi'niSSaN/ - finķscen /fi'niSSeN/
che mi agge finīu
che ti ti aggi finīu
che lź u l'agge finīu
che niātri įggimu finīu
che viātri agéi finīu
che lū įggian finīu
inperfettu
trapasņu
che mi finisse /fi'nisse/
che ti ti finķsci /fi'niSSi/
che lź u finisse /fi'nisse/
che niātri finķscimu /fi'niSSimu/
che viātri finķsci /fi'niSSi/
che lū finķssan /fi'nissaN/
che mi avesse finīu
che ti ti avésci finīu
che lź u l'avesse finīu
che niātri avéscimu finīu
che viātri avésci finīu
che lū avéssan finīu
MODDU CUNDISIUNALE
prezente
pasņu
mi finiéiva /fi'njejva/ - finię /fi'njE:/
ti ti finiźsci /fi'nje:Si/
lź u finiéiva /fi'njejva/ - finię /fi'njE:/
niātri finiźscimu /fi'nje:Simu/
viātri finiźsci /fi'nje:Si/
finiéivan /fi'njejvaN/
mi aviéiva finīu
ti ti aviźsci finīu
lź u l'aviéiva finīu
niātri aviźscimu finīu
viātri aviźsci finīu
aviéivan finīu
MODDU INPERATIVU MODDU PARTIĒĶPPIU
finķsci ti /fi'niSSi/
ch'u finķsce/fi'niSSe/
finimmu niātri /fi'nimmu/
finī viātri /fi'ni:/
che finķscian/fi'niSSaN/ - che finķscen lū /fi'niSSeN/
prezente
pasņu
m.s. finīu /fi'ni:u/
f.s. finīa /fi'ni:a/
m. pl. finīi /fi'ni:i/
f. pl. finīe /fi'ni:e/
MODDU GERŚNDIU MODDU INFINĪU
prezente pasņu prezente pasņu
finindu /fi'niNdu/
avendu finīu finī /fi'ni:/ avéi finīu


Se conniugan cumme finī:
abesī (= to go numb, engourdir, intirizzire), abulī (= to abolish, abolir, abolire), acapī (= to understand, comprendre, capire), acyrtī (= to shorten, racourcir, accorciare), adüēī (= to sweeten, adoucir, addolcire), agradī / gradī (= to like, agréer, gradire), alegerī (= to lighten, alléger, alleggerire), aparī (= to appear, apparaītre, apparire) e atri cunposti de -parī, ardī (=to dare, oser, ardire), arensenīse (=to get stiff, se contracter, rattrappirsi), arustī / rustī (= to roast, rōtir, arrostire), benedī / mi benedķsciu (= to bless, bénir, benedire), beneixī (cunt.= benedī), capī (= acapī), curpī (= to hit, frapper, colpire), cundī (= to season/dress, assaisonner, condire), digerī (= to digest, digérer, digerire), exoudī (= to fulfil, exaucer, esaudire), ėxibī (= to offer/to exhibit, offrir/exhiber, offrire/esibire), falī (= to fail, faillir, fallire), ferī (= to injure, blesser, ferire), furnī (= to provide, fournir, fornire), guarī (= to heal, guerir, guarire), indebulī (= to weaken, affaiblir, indebolire), infranchī (= to frank, affranchir, affrancare), inmatī (= to go mad, devenir fou, impazzire), inmurbidī (= to soften, assouplir, ammorbidire), inpasī (= to wither, se faner, appassire), inpedī (= to prevent, empecher, impedire), inranghī (= to cripple, estropier, azzoppare), inrichī (= to enrich, enrichir, arrichire), inrouzīse (= to get angry, se facher, arrabbiarsi), inserī (= to insert, insérer, inserire), insurdī (= to deafen, assourdir, assordare), inspesī (= to thicken, épaissir, raddensare), īnstituī (= to insitute, instituer, istituire), maledī / mi maledķsciu (= to curse, maudire, maledire), marsī (= to rot, pourrir, marcire), öbedi (= to obey, obéir, obbedire), patī (= to suffer, souffrir, patire), preferī (= to prefer, préférer, preferire), pruļbī (= to prohibit, interdire, proibire), rėagī (= to react, réagir, reagire), restituī (= to return, rendre, restituire), rinzuvenī (= to rejuvenate, rajeunir, ringiovanire), scciuī (= to hatch, éclore, sgusciare), scöxī (= to slander, dénigrer, denigrare), scrichī (= to stretch/develop, s'étirer/developper, stirarsi/svilupparsi), sepelī (= to bury, enterrer, seppellire), spartī (= to split, partager, spartire), sybī (= to endure, subir, subire), tradī (= to betray, trahir, tradire), ynī (= to unite, unir, unire), etc.
MAGISTER 2001
turna in ēimma